Dans


Maestre, muzica!

Toate melodiile care iti vibreaza in timpan astazi sunt doar ecouri ale simfoniilor trecute. Nu ai pastrat toata partitura in suflet, dar mai rezonezi din cand, prin aduceri aminte, cu niste saruturi uitate sau imbratisari reci. Mai bati nervos tempo-ul in timp ce scrumezi tigara si tragi aer in piept. Expiri nervos, sperand ca dai afara toata cenusa a ceea ce a fost si te cureti. Lumina se reflecta in paharul de vin ca umbra dansului in care uneori te regaseai, alteori te pierdeai. Nu mai dansezi acum decat cu fantomele eu-lui tau. 

Iubirea nu e un tango. Iubirea e dansul ploii; te invarti frenetic pana ametesti, razi, te abandonezi, te rogi si astepti. Si incepe sa iti placa atat de mult dansul in sine incat ai vrea ca ruga sa nu ti se mai implineasca. Si apoi incepe ploaia si muzica se opreste. Ai ramas singur, doar cu urletul vantului si ciocnirea norilor, ud pana la piele si afundat in noroi.

Si daca iubirea e dans, atunci nu ma supar sa fac bataturi.

Advertisements

My name is love

8 ani mai tarziu, m-am trezit. Acum sunt eu. Las in urma mastile si falsele personalitati construite de-a lungul timpului, las in urma iluziile unui eu inchipuit si a unor scopuri nedorite cu adevarate. Azi ma regasesc.

Viitorul e in fata, dar lectiile se afla mereu in trecut. Ce alegeri ai facut? Au fost corecte? Ce ti-au adus si cu ce pret? Ai schimba ceva? Daca da, de ce? Si atunci de ce nu o faci? Prea tarziu. Da, prea tarziu.

Daca mai vrei din cand in cand sa deschizi usile trecutului, fa-o. Dar cauta lucruri frumoase, cauta oameni deosebiti si momente memorabile, cauta zambete sincere si iubirea nebuna pe care ai pierdut-o. Ei, si daca ai pierdut-o, ce? Puteai sa o ai, putea sa vina la pachet cu fericire, putea sa fie “for a lifetime”. Dar n-a fost. Si poti sa plangi pentru ca ai pierdut-o, sau poti sa razi amintindu-ti de ea. Eu zic sa razi, ca si acum mai prinzi cate un fluture in stomac cand te gandesti la el.

Si apoi, ai mereu ziua de azi, si crede-ma nu iti cere nimeni sa ai mereu un plan. Trebuie doar sa te trezesti si sa respiri si restul este viata. Si da, e greu sa fii tu, dar e si mai obositor sa incerci sa fii “altcineva”. ¬†Pana la urma, suntem toti frumosi, chiar daca unii miros a liliac si altii a tigara, chiar daca unii au gust de whiskey si altii de cafea.

Eu zic sa iubesti. Si cand iubesti, sa o faci cu zambetul pe buze, fara sa astepti nimic la schimb. Iubeste-te pe tine prima data, si apoi pe restul, dar iubeste.

Azi imi iubesc trecutul, pe cel dureros, care m-a umplut de cicatrici si rani, trecutul negru care m-a facut sa renunt la mine si la viata, trecutul hidos care m-a facut sa renunt la iubirea mea nebuna si fluturii din stomac. Il iubesc pentru ca m-a invatat ca mai am si un viitor si acolo orice e posibil. Si cicatricile sunt dovezi ca am supravietuit, nu mai dor oricum, dar nici nu dispar.

Daca iubesti uratul, macar o parte din el se transforma in frumos, iar restul se transforma in lectii.