Dans


Maestre, muzica!

Toate melodiile care iti vibreaza in timpan astazi sunt doar ecouri ale simfoniilor trecute. Nu ai pastrat toata partitura in suflet, dar mai rezonezi din cand, prin aduceri aminte, cu niste saruturi uitate sau imbratisari reci. Mai bati nervos tempo-ul in timp ce scrumezi tigara si tragi aer in piept. Expiri nervos, sperand ca dai afara toata cenusa a ceea ce a fost si te cureti. Lumina se reflecta in paharul de vin ca umbra dansului in care uneori te regaseai, alteori te pierdeai. Nu mai dansezi acum decat cu fantomele eu-lui tau. 

Iubirea nu e un tango. Iubirea e dansul ploii; te invarti frenetic pana ametesti, razi, te abandonezi, te rogi si astepti. Si incepe sa iti placa atat de mult dansul in sine incat ai vrea ca ruga sa nu ti se mai implineasca. Si apoi incepe ploaia si muzica se opreste. Ai ramas singur, doar cu urletul vantului si ciocnirea norilor, ud pana la piele si afundat in noroi.

Si daca iubirea e dans, atunci nu ma supar sa fac bataturi.

Advertisements

Curaj

In nebunia mea de ieri, m-am găsit pe mine cea de azi. Nu știam sigur dacă ar trebui să fiu speriată, încântată sau indiferenta. Cu toată nehotărârea, am ales sa beau o cafea cu mine. Cea mai aromată cafea!

Poți sa vezi ziua de azi ca pe un gard, un gard fără poartă și relativ înalt. Dincolo de el, este soare, miros de liliac, cântec de păsări și visele tale. Dincolo de el este un viitor palpabil, realizabil și, aș îndrăzni eu să adaug, perfect. Perfect pentru tine, desigur, definindu-ti propriile orizonturi. Și acum te întreb, sari gardul sau aștepți sa cadă singur de la vremea rea?

Eu cea de ieri aștepta să intre gardul în pământ. Cealaltă eu a săpat pe sub el,  că de sărit nu mai avea putere.